radio…fm…

Mastile incep sa cada una cate una, dezvaluid la final acelasi adevar crud pe care, cei mai multi dintre noi il intuim, dar se pare ca nu avem curajul, sau poate motivatia pentru a-l spune. Cel mai greu este, ca de obicei, sa-i provoci indeajuns pe cei de langa tine, astfel incat sa-ti spuna ei adevarul pe care tu inca nu ai curajul sa-l rostesti. Exista bineinteles si posibilitatea ca adevarul tau sa nu fie indeajuns de motivant pentru tine, atunci impulsul celorlalti actionand pe post de parghie. Dar astea sunt pure speculatii pe care am avut indecenta de a le comenta cu amicul meu, N’Gutu Mati, marele filozof zimbabwean, cu ale carui adevaruri o sa va stresez pe indelete de aici incolo. Tipul e un adevarat, in ciuda infatisarii oarecum prozaice.

Totusi, pentru ca ceata presupun ca nu e una dintre favoritele voastre, am sa fac efortul de a-mi explica cugetarile.

“Blogul meu…e ca o rană deschisă în care vin toţi şi scuipă“- spune Eloa intr-un post oarecum criptic pentru cei carora gandirea le da dureri de cap. Asta de fapt este partea oarecum amuzanta, deoarece, in ciuda algoritmului pe care l-a folosit autoarea in exprimare, comentariile , cateva dintre ele, au fost relativ la obiect. Amuzamentul vine din faptul ca, nici macar cei care s-au situat cu comentariile aproape de adevar, nu i-au cuprins tot intelesul. Ceilalti, ca niste mici chibiti, comenteaza fara sa stie exact ce, si fara sa inteleaga o iota din ce se vorbeste pe acolo. Ce sa-i faci, pe unele creiere patineaza musca!

Si totusi, legat de adevaruri si de curajul de a le rosti, am senzatia, confirmata in mare masura si de intelepciunea murphyana a amicului meu, ca Eloa tocmai a dat raspunsul la o intrebare pusa de multi dintre cititorii ei : De ce a facut Blogul asta?

Viata e o mare curva, ca de obicei, si tot ca de obicei, se gasesc cativa tauri comunali carora li se pare ca e de datoria lor sa treaca la violul tarfelor. Marea majoritate si-o fura insa la modul cel mai crud, pentru ca, pe curve nu le violezi niciodata, mai ales pe cea mai mare dintre ele - viata - . Asa ca ramane in actiune doar posibilitatea de a-ti exprima regretul pentru nereusita, facandu-i pe ceilalti sa te creada un mare dobitoc. Nu ca ar fi departe de adevar, dar macar s-ar putea disimula putin. Asa, de ochii lumii.

In concluzie, Eloa v-a spus adevarul, si voi a-ti fost suficient de dobitoci incat sa nu-l vedeti. Felicitari!!!!

P.S. Prietenul meu, N’Gutu Mati, mi-a promis solemn ca o s-a va trimita o diploma cu titlul - Prostul Anului!!!