radio…fm…

Daca se lasa si cu un cucui, atunci e OK. Poate-i vine mintea la cap autoarei, si o lasa mai usor cu concluziile trase pe baza unor rationamente subiective si… insuficiente.

Sa vedem:

Cred că marea atracţie a “jurnalismului 2.0” este accesabilitatea. Practic, cu un calculator şi o conexiune la Internet (care sunt, cel puţin în spaţiul occidental, elemente care ţin, deja, de dotările minimale de confort) te poţi adresa lumii întregi, îţi poţi face cunoscute gândurile, îţi poţi găsi companioni de discuţie şi construi o comunitate virtuală “a ta”.

Wrong…. a pornit de la premisa ca orice blog are in spate pe unul sau una ale carui/carei aspiratii dau pe dinafara de atata jurnalism. Nu toti cei care si-au facut blog au aspiratii “atat de inalte”.

… O provocare - pentru că toate aspectele privind responsabilitatea, calitatea, metodologia de verificare şi tratare a informaţiei pe care le presupune lucrul cu profesioniştii devin extrem de fluide. Cât despre responsabilitatea juridică pe care şi-o asumă o redacţie profesională publicând materiale furnizate de non-profesionişti - se sparie gândul.

Pai…sa ne intelegem, vorbim de un jurnalist care si-a facut blog? Sau de un blogger care se vrea jurnalist? In cazul celei de-a doua variante, mi se pare oribil ca un ziarist profesionist sa se inspire dintr-un blog, fara sa-si verifice informatia.

…Jurnalismul cetăţenesc are, evident, şi avantaje, dacă gândim jurnalismul ca un serviciu privit din perspectiva consumatorului. El tinde să acopere informaţiile de nişă (crescători de pisici, cultivatori de flori, oameni afectaţi de o anumită maladie, persoane care împărtăşesc acelaşi hobby, etc). Aceste informaţii nu şi-ar găsi, cel mai probabil, niciodată un loc în presa profesionistă, deşi există comunităţi viu interesate de subiect. Astfel, jurnalismul cetăţenesc poate lărgi aria de subiecte despre care se furnizează informaţii şi se exprimă opinii (adică funcţia jurnalismului tradiţional).

Pai bine, don’soara, vorbim de presa profesionista, sau de presa generalista? Adica un ziarist care lucreaza la o revista de specialitate, ex. horticultura, nu e profesionist? Vezi ca s-ar putea sa-i superi pe unii…mai neprofesionisti…

Într-o lume ca a noastră, în care informaţia este prezumat liberă şi pătrunde peste tot, autorităţile nu pot adopta decât o singură poziţie înţeleaptă: să facă informaţia pe care o generază liber accesibilă oricui: jurnalist profesionist, blogger, cetăţean.

Hai nu zau….Te-ai nascut ieri si ai dormit toata noaptea? Unde ai vazut tu informatie libera? Si aici ma refer numai la informatia cu adevarat importanta.

Cred că ambele categorii ar trebui să definească – poate chiar în comun – un set de valori şi de practici, alături de un cod de conduită. Cred că din acest moment, orice individ ar trebui să fie privit şi tratat ca un “potenţial jurnalist” – şi , de aceea, valorile jurnalismului de calitate ar trebui larg popularizate.

Ca sa nu zici ca sunt baiat rau, subliniez si o afirmatie care mi-a placut, si pentru care te felicit.

Tot articolul il gasiti aici . Va rog doar sa nu dati cu pietre in autoare pentru ca este … mica si dornica de a patrunde lumea tainica si plina de ispite a bloggerului - jurnalist. Noi ii uram, intr-un adevarat spirit socialist, mult succes in activitatea viitoare, ca blogger, si ca jurnalist.